Luni seară Sala Palatului era înconjurată de foarte mulţi tineri, dornici să vadă un spectacol-eveniment. Mulţi dintre ei aflaseră de pe internet că mai mulţi chitarişti, nume sonore ale muzicii rock din România, participă la un proiect experimental, condus de Constantin Teodorescu. Echipa InConcert.ro a fost şi anul trecut la Mozart Rocks, astfel încât ne aşteptam la unele momente, iar la repetiţiile la care am participat vineri ni s-au lămurit întrebările legate de playlist. Cu toate astea am fost surprinşi de detaliile care au transformat Mozart Rocks într-un spectacol mult mai complex faţă de cel din 2009.

La fel ca şi în vara anului trecut, concertul a debutat cu Nunta lui Figaro, interpretată într-un stil inconfundabil de Horea Crişovan. Piesa care a devenit una dintre cele mai reprezentative momente Mozart Rocks, a marcat şi debutul în proiect al orchestrei Filarmonicii George Enescu. Sub bagheta aceluiaşi Tiberiu Soare şi cu aportul semnificativ al lui Călin Grigoriu, muzicienii au reuşit să creeze o simbioză între rock şi muzica clasică.

Au urmat rând pe rând Claudiu Ursache, Remus Carlateanu, Florin Demea, Cezar Popescu şi Cosmin Lupu, fiecare interpretând arii din Mozart, Bach, Brahms sau Rossini. Surpriza a venit de această dată din partea rock, primul prezent pe scena Sălii Palatului fiind Dan Helciug, care a interpretat o adaptare a piesei "High hopes" a celor de la Pink Floyd. După ce am ascultat piesa de vreo 4 ori la repetiţii, ni s-a părut că la concert s-a terminat mult prea repede. A urmat Sleeping Sun, o piesă Nightwish interpretată de Elena Vasile alături de unul dintre invitaţii speciali ai serii, Trond Hotler, chitaristul norvegian care conduce trupa Wig Wam.

N-a lipsit nici Kashmir (adaptare după piesa celor de la Led Zeppelin), interpretată de Nadine, aşa cum vă sugeram încă de vineri. O altă surpriză plăcută a fost reintroducerea în playlist a uneia dintre cele mai apreciate piese de anul trecut: Carl Orff - Carmina Burana. Cu un cor prezent în lojele Sălii Palatului şi cu orchestra filarmonicii George Enescu pe scenă alături de câţiva dintre cei mai curajoşi chitarişti români, Carmina Burana a sunat parcă mai bine decât in varianta clasică.

Deşi s-a întins pe parcursul a aproape 3 ore, Mozart Rocks s-a terminat parcă mult prea devreme. Am fi putut asculta ore în şir variantele ceva mai agresive ale compoziţiilor lui Mozart, Bach şi nu numai. Mozart Rocks 2010 s-a încheiat la fel de surprinzător, cu un alt invitat special, Ioan Gyuri Pascu, şi o piesă foarte cunoscută a sa - "Ţara arde, babele se piaptănă". Într-o variantă reorchestrată, piesa din 1993, căreia nu i-a lipsit nici ţambalul, a completat showul de luni seară.

A urmat un bis cu toţi chitariştii pe scenă, însă publicul deja era în picioare, aplaudându-i pe cei care nu numai că le-au oferit o seară de neuitat, dar au avut curajul să experimenteze în faţa a mai bine de 3500 de oameni. Aşteptăm deja un nou spectacol Mozart Rocks, şi sperăm că de data aceasta nu va mai trece un an până îi vom vedea pe scenă pe artiştii conduşi magistral de maestrul dirijor Tiberiu Soare.

Foto: Diana Nanciu

Mai multe fotografii, precum si video-uri de la repetitii, exclusiv pe contul nostru de Facebook